duminică, 2 septembrie 2012

nu e chiar criza vârstei mijlocii, ci a celei numită 21.


Nu pot să dorm. Nu pot. Nu mă lasă gândurile în pace. Şi iau decizii pripite. Şi ştiu că nu e bine deloc pentru mine. Şi ceva în stomac se simte aiurea. Nu e de la faptul că nu am mai mâncat cum trebuie de ceva timp. Nici de dormit bine, nu am mai dormit. Poate în seara asta e din cauza băuturii ăsteia diabolice. Gen, cola. Dar, nu e. E ca atunci când urmează să se întâmple ceva măreţ şi stomacul îţi urcă în gât. De fapt, inima. Când stomacul e în gât, e de rău. Dar asta simt acum. Cum să mă liniştesc? Cum să adorm? Cum să fac să nu mă mai gândesc la toate astea? Cum să fac timpul să treacă mai repede? Cum? Fac. Ştiu că greşesc la fiece pas. Mă macină tot. M-am închis în mine, în ultima vreme. Nu mai vorbesc aproape cu nimeni. Faţă în faţă. Iar când se întâmplă, parcă nu sunt eu. Port o mască. Poate ar trebui să mă liniştesc. Poate lucrurile se rezolvă. Cred că e paranoia. Dar nu e. Sper. Uneori îmi doresc ca totul să fie simplu. Să nu mai fiu aşa introvertită. Să-mi atribui masca respectivă. Cum am făcut-o cu amicii voluntari bucureşteni. Da, aşa ar trebui să fac. Nu? Da... dar, asta înseamnă să nu fiu eu. Facchit! 
vreau să dispar o perioadă.

Un comentariu:

  1. iti vand un pont: exista 2 lucruri care ma fac pe mine sa ma simt mai bine: vodka on the rocks with three olives + Ellen :)):)):)) (da' asta probabil stiai deja)
    Stai chill, nu te mai panica, nu iti mai pune nici o masca, nu mai face nimic. Ia o pauza! Ia o vacanta (chiar daca asta presupune sa te izolezi), cateodata vacantele de orice gen ar fi ele, sunt bune :D.
    daaaar, doooooar stai chill :D

    RăspundețiȘtergere