miercuri, 2 martie 2011

tocana

chestie scrisă în timp ce am lăsat pe foc cartofii, care trebuie să se metamorfozeze în ceva bun de mâncat.
am cafeaua lângă... iau o mică pauză, ca de obicei, doar pauzele au fost inventate pentru mine. Cred că doar 5 minute ajung să scriu asta. Mi-au dat lacrimile azi, când mă gândeam că îmi place mult ce mi se întâmplă acum, dar, presupun că ceapa care trebuia călită, în timp ce o tocam, îmi provoca lacrimi. Ieri la un seminar, cel mai devreme seminar, un om m-a recunoscut. Îmi este profesor la şcoală, dar, îmi era un fel de profesor şi la radio. Însă, la radio, nu-l prea prindeam. A întrebat care, unde, a făcut, dacă a făcut, practică. Prea puţină lume a spus ceva. Eu am tăcut, nu mi se pare că ceea ce încercam noi la radio să facem, putea fi considerată practică. Aşa că domnul profesor, a spus: Iuliana, din câte ştiu, şi tu ai făcut radio. Am rămas şocată. Tot ieri, după cel mai devreme seminar, după şocul existenţial manifestat sub forma unui zâmbet larg şi tâmp, am petrecut ceva timp cu două colege. Revin, se aude ceva la bucătărie... A mai pomenit cineva de dulceaţă pe pâină cu cafea? m? nobody?... naşpa, e bună! Aşa... Ca o colecţionară de locuri mirifice ce sunt, am mai adăugat listei mele de baruri şi localuri faine, altele două. Bestiale!!! Nu ştiu cum se face, dar, astea-s chiar lângă mine. Şi nu ştiam de existenţa lor. Până acum 25- 26 de ore. Am petrecut o zi suuuperbă! Am şi căzut în faţa poştei, mergeam să pun un colet... o să întârzie... vai... am căzut şi am o vânătaie pe piciorul stâng - da, acum aproape ştiu să fac diferenţa între stânga şi dreapta - însă, nu e singura. Azi noapte, când a plecat o colegă de la mine, am reuşit performanţa de a mai cădea o dată. De data asta, pe partea dreaptă. Deci, superb! Am fost într-un loc, unde, atunci când intri, ai impresia că-ţi va cădea un violoncel, sau contrabas, ce mai? o vioară uriaşă, în cap. E atârnată de tavan! La fel şi nişte trompete, dar şi nişte pălării deasupra barului decorat cu clape ale unui pian. pe unul din pereţi, mai sus de căsuţa bine determinată a unui şoricel, este lipit un trafalet! Totuuul e superb acolo!!! Şi îi super mulţumesc minunatei persoane care m-a dus acolo!!! Ah! cartofii mei!!! Tot ea, a fost cu mine aproape toată prima jumătate de zi! Îmi place să hengaut cu pipălii... Ieri a fost o zi aşa de lungă... nu mai ştiu când a început sau când s-a terminat... Alt seminar, cu un nene, care ne roagă să-l tutuim, ceea ce noi nu refuzăm, deşi mie mi-e tare greu... Am stat, mai apoi, cu o altă colegă şi am făcut cercei... şi a fost aşa de fain, niciodată nu am mai râs aşa de mult! of... şi azi, de dimineaţă, am primit o îmbrăţişare din partea unui om, de la care, sincer, nu mă aşteptam! Dar a fost aşa de bine! Îmi plac îmbrăţişările şi am nevoie de ele, uneori... nu trebuie făcut exces de îmbrăţişari, pupici (aştia-s totaaal inutili şi enervanţi), sau, mai ales, dulcegării! Am primit şi eu mărţişor, deşi sunt naşpa pentru omul respectiv! vai, am fost invitată să cânt cu o trupă... am crezut că domnul, glumea, dar nuuuuu.... oricum, mi-e ruşine, deci, nu! În plus, nu am chitara mea şi parcă nici nu mă mai trage inima să fac asta. Cafea, dulceaţă... chei uitate. ah! Uai, deci, gata, îmi plac muuult de tot oamenii! mai ales cei din jurul meu! m-am lungit degeaba... trebuia să scriu: lucruri minunate mi se întâmplă! şi era gata postarea... dar nuuuuu, trebuie să dezvolt! of... şi acuma, probabil, cartofii mei, numa' ce trebuiau să fie nu vor fi! vreau să dorm, că nu mai pot, i'm running out of energy!!! cineva să-mi trimită energie!!! vreau 3 cutii de energie... să-mi ajungă pentru alte două zile. Nu mai am nici cafea, foarte puţină, ce-i drept... Acum, trebuie să închei transmisiunea din garsoniera închiriată, unde stau, şi să redau legătura în studioul teritorial, din bucătărie, de unde vin diverse miresme, care-mi iau gândul de la o mâncare bună. După cum spunea un clasic: Ştii că paua s-a terminat, atunci când cafeaua s-a terminat... Sau s-a răcit!

5 comentarii:

  1. eu zic să-ţi iei inima-n dinţi şi să accepţi să cânţi cu respectivii;)) sigur ar fi o experienţă bestială

    RăspundețiȘtergere
  2. Dumnezeule mare!!! nuuuu.... nu mă pricep, o să distrug trupa:))) nici nu pot să cred că te-ai gândit la aşa ceva...

    RăspundețiȘtergere
  3. orice punere pe orice scena merita. niciodata nu stii cine te vede. viitorul tau conteaza.

    RăspundețiȘtergere
  4. îţi mulţumesc Dan! dar totuşi, cred că nu voi distruge trupa:))) merită lumea să asculte muzică faină... aş putea totuşi să încerc ceva la zornăitoare din alea...:D

    RăspundețiȘtergere