joi, 30 septembrie 2010

3!... în blogu' meu!

De data asta nu o să pun 3 piese de la acelaşi artist, schimb obiceiu', şi pun aceeaşi piesă în interpretarea a 3 artişti diferiţi. Nu ştiu de ce am ales piesa asta, poate din cauza stării pe care o am în ultimul timp... Dar piesa e superbă, omu' ce a compus-o e o legendă...

Prima interpretare: Bob Dylan. Originalul.


A doua interpretare: Alanis Morissette



Şi cea de-a treia interpretare, e una de la noi, Florian Pittiş.



Îmi place Pittiş:)

9 comentarii:

  1. oo superb, o melodie cu care am crescut. (desi trebuie sa recunosc, vocea lui Alanis ma zgarie rau-rau-rau..poate-i problema mea - nu prea sunt invatata sa aud piesa pe stilul asta, nazal :)))

    RăspundețiȘtergere
  2. mie-mi place cum suna vocea lui Alanis...pana in punctul in care incepe sa raga...

    RăspundețiȘtergere
  3. facusem poemele lui Bob Dylan in generala, la engleza. ce vremuri.
    mie imi place varianta lui katie melua :) mmm...aici

    RăspundețiȘtergere
  4. imi cer scuze ca am trecut cu vederea peste interpretarea ei... e chiar mai buna decat cea a lui Alanis. multumesc de link:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Of Doamne, nu cred ca e cineva care sa nu fi auzit de Pittis...astia buni dispar tot timpul, dar lasa in urma lor amintiri care ne bucura tot timpul cand le vedem, dar intr-un fel ne si intristeaza :(

    RăspundețiȘtergere
  6. ultima interpretare nu se poate compara cu nici una din celelalte 2...respect!
    ...iar din cele 2...prima rulzzzzzzzz! :D:D:D

    RăspundețiȘtergere