marți, 25 august 2015

Văd un borcan frumos. Ce îl face frumos pe borcan? Forma, dar mai ales ce ar putea să devină. Poa' să fie într-o bună zi o lumânare superbă... sau o ramă ieşită din comun. Mai poate să fie o vază decorată în funcție de  preferințele fiecăruia. Da. Şi ce conține borcanu' e important şi-l face frumos... am borcane însă cărora nu le-am descoperit menirea. Şi în seama lor această chestiune nu pot să o las. Ultimul borcan pe care l-am salvat din fața destinului banal şi previzibil, adică să fie gazda unei porții de zacuscă sau gem, este acum piscina peruşeilor mei. E un borcam micuț ca statură,dar excelent pentru păsări. Dar nu asta voiam eu să spun. Ci că acum am un borcan umplut cu emoții contradictorii. Parcă în el s-a adunat toată furia şi ura pe care o resimt uneori față de oeice. Cineva mi-a deranjat borcanul şi mi s-au amestecat şi acuma nu-mi mai dau seama dacă urăsca tot sau mi-e dor de tot. Mi-e dor de Timişoara, de câțiva oameni de acolo... dar mă simt aşa bine şi acasă... mi-e dor de unirii şi de un aer rece de toamnă. în acelaşi timp urăsc totul la fel de mult precum iubesc. Na, ce pot să fac cu borcanu'meu? Nici nu vreau să-l golesc şi să-l rearanjez...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu