se tot apropie  diverse sfârşituri. şi eu le tot amân. cum fac cu House. Gregory House. M.D. apăi, ăs le sezonul 8, adică le ultimu' şi nu vreau să gat. da' nici el nu stă după mine, normal că se gată. tot serialu. mbine, de cât timp mă tot uit la el, parcă totul s-o complicat, totu' ii ciudat. numa' primele sezoane, vreo 3, alea-s tare faine. şi, după cum spuneam, tot amân. nu vreau să vină sfârşitu', plus că nu-mi place că tot schimbară le ele personaje, de-s aşa de confuză, de numa'. Ba Taub, ba 13, mi-i dor de Cameron, acu' Foreman, Chase, tipa-aia-drăguţă-al-cărei-nume-l-am-uitat-din-sezonul-7-cred-că-amy-o-chema, acuma Park, şi tipa aia care cred că o jucat în Farmece. Nu sunt sigură. House era aşa de fain: House, Cuddy, Winston, şi pe urmă cei trei - Chase, Cameron şi Foreman. Totu' îi schimbat. Doar House parcă mai e House. A revenit la pariurile alea ale lui faine de tăt, cu Winston. Asta îmi place. Dar nu vreau să vină finalu'. mai amân.
aşa cum încă amân împachetatul de chestii, îi ciudt, că doar spre marea mea iubire, Timişoara, mă îndrept de data asta. Mbine, acum Timişoara e doar o... escală. Ştiu că se foloseşte doar în cazul borurilor, dar mie îmi place cuvântul ăsta şi punct De la Timişoaoa, spre Bucureşti. nu am niciun sentiment faţă de perioada pe care urmează să mi-o petrec acolo. chiar niciunul. deşi ceilalţi sunt foarte entuziasmaţi. Da' poate nu am niciun sentiment că ăst reprezintă un alt fel de sfârşit. nu amân, doar că nu am nicio părere. îl aştept în linişte. poate azi îmi primesc şi cealaltă rochiţă cumpărată de pe net. ştiu. m-am pierdut de mine. IAR. fac, fac, fac. dar e vară, şi decât să nu o dorm deloc, mai bine port rochiţe. şi punct.
PUNCT.