Tequilla nu ajută

Un shot, două, trei de tequilla nu sunt de ajuns. Tot nu te opresc să alergi ca bezmeticu' prin loburile temporale, parietal, frontal şi occipital. Ar trebui să te opreşti şi să pot să mă gândesc şi eu la lucrurile care ar trebui să mă macine serios. Toată ziua te plimbi pe acolo, mai mult prin emisfera dreaptă... dar, te plimbi. Şi nu numai ziua, nici noaptea nu te opreşti. Eşti mult prea activ şi mult prea prezent. Dimineaţa iar începi să-mi povesteşti lucruri şi orice fac, fac în funcţie de sugestiile tale. Măcar de se întâmpla asta doar de puţin timp... însă se întâmplă de o vreme... cam îndelungată. Deja ştiu când o să mă contactezi şi ce o să-mi zici. Ar fi frumos dacă ai urma scenariul din capul meu, oricum eşti toată ziua acolo. Tequilla nu ajută. Mă face mai creativă, iar pe tine, mai cooperant. Atunci se mai nasc vreo 4 scenarii... Ai, ai, ai!