luni, 13 decembrie 2010

tmylove

De ceva timp, am renunţat să trec doar profesorii pe lista cu oameni preferaţi. Mai nou, de vreo lună, cam aşa, mi-am dat seama ca mă pot înţelege cu colegii mei, pe care, oricum, îi consider suuuper. Mi-am dat seama că toţi sunt super, şi de asemenea, am renunţat să mă plâng de orice. Mi s-au întâmplat lucruri fantastice. Cum ar fi faptul că unul din profesorii mei preferaţi mi-a dat de înţeles că m-am descurcat bine la un mic proiect, despre care, evideeent, că m-am plâns în postările trecute, şi asta mă face să mă simt bine. Nu ştiu cum se face, dar, toţi oamenii pe care ajung să-i îndrăgesc, au o oarecare legătura cu alţi oameni pe care-i ştiu, sau pe care-i admir mult de tot, ori au aceleaşi gusturi. Evident, aici se aplică teoria similarităţii, sau ceva de genu'... am auzit eu la unul din seminarii. Cred că totuşi o să-mi placă la facultate. Deja am început să mergem la petreceri, şi să facem multe chestii împreună. De exemplu, vineri seara, am fost la o petrecere organizată de una din colegele mele, şi a fost bestial!!! Duminică seara, am fost cu colinda prin complexul studenţesc. Şi da, mi-a plăcut.
Mi se pare atât de ciudat ca lumea să-mi spună ceea ce gândeşte despre mine, în faţă, deşi sunt chestii pozitive, şi nu negative cum m-aş fi aşteptat. De obicei, lumea nu are păreri despre mine, dar colegii mei superdraguţi, au. Am început să mă simt mai în largul meu şi cred că anii ce vor veni or să fie foarte interesanţi. Prietenii deja se leagă.
Mi se mai pare ciudat faptul ca toţi se poartă foarte fain, iar la petrecere, oameni din alte grupe ştiau cum mă cheamă... asta chiar m-a şocat. unii se bazau pe faptul că o să pun muzică "normală", după cum spunea un coleg din grupa 4... AC/DC, gen. Oameni drăguţi. Of.
Parcă nu mai mi-e aşa de dor de casă şi alte din astea... nici nu mai prea vreau să merg acasă... da' presimt că o să fie cel mai fain crăciun. nu ştiu de ce... Anyway, îmi place tare mult la Jurnalism, îmi plac foarte mult colegii, profesorii, totu' e minunat, e exact aşa cum trebuie să fie. e mai mult decât îmi imaginam.
Şi acum, o piesă, pe care voiam tare mult să o aud la petrecere...

EAST ROOTS CONNECTION

9 comentarii:

  1. ioi, in sfarsit si-or facut efectu pastilele alea :D ce ma bucur!

    salut noldy! :-h :))

    RăspundețiȘtergere
  2. hei noldy, nu eu am fost cu ideea sa bag AC/DC, ci un coleg... cred ca il stii... il cheama Bogdan.
    si imi ziceai manelara:))))

    @pikchiu: da, cred ca si-au facut efectul, dar dupa cum ziceai si tu, boracnelu' e magic:D

    RăspundețiȘtergere
  3. @bobo: viata de facultate.....ce viataaaa.....:((:(( e bine,e de foarte bine...vezi ca vin maine :P:P ,probabil insotita (sti ca i-ai carat tu cuiva prizele alea asta vara?) la 14:15 :D.See you in the station? :D

    RăspundețiȘtergere
  4. o sa incerc sa fiu acolo:D:D:D:D deci vii:D:D:D can't wait...

    RăspundețiȘtergere
  5. hei pikchiu! good to "see"you again>:D<

    RăspundețiȘtergere
  6. ghinion Bubu, tu ai ales sa nu vii la jurnalism...

    RăspundețiȘtergere
  7. Hello Iulis :))
    Faine postari ai:>:> Sa publici si cum a fost la Hasdeu,ba nu,Hasdau:D:D:D

    RăspundețiȘtergere