Interviu cu cea de-a patra putere în sat

E cunoscut atât pe plan local, cât şi pe plan regional. Are tot ceea ce trebuie să aibă un bărbat: ten masliniu, personalitate, faimă, tractor şi bani. Mi-am dat seama că mă ştiu cu acest om de ceva vreme şi nu am profitat. Din punct de vedere jurnalistic. Şi, ţinând cont că în primul an de facultate am îndrăznit să scriu asta, cu o altă personalitate a vieţii mele, adică Bubu, m-am gândit să mai încropesc un interviu. Un superinterviu cu cineva din presă. Sau, mă rog, va fi în presă, sau nu... Oricum, moment publicitar, în anul doi, şi în prezent, mă ocup de asta.

Începem?

    Când vrei

Multă lume nu are idee cu cine fac acest interviu, deşi e paradoxal, din moment ce toată lumea ar trebui să ştie de dvs., aş dori să vă faceţi o scurtă prezentare, domnule. şi aşa începe minunatul interviu, gen

   Aha… Scurtă prezentare?! un fel de băiat perfect cu mici defecte, îs ceea ce ai căutat toată viaţa ta!

Sunteţi amuzant, domnule. Să  trecem la următoarea întrebare.

   Spune

Toată lumea din lume ştie despre averea enormă pe care o deţineţi, mai ales despre tractor. Aveţi un tractor mai cunoscut decât găina Iuliei Albu. Cum aţi strâns aceasta avere şi ce le transmiteţi Iuliei albu + găinii ei?

   Averea o să o moştenesc, au muncit părinţii. Păi, ce să zic, te naşti vedetă, aşa e şi în cazu’ tractorului, de când a ieşit din fabrica, se zvoneşte că ar fi fost în nişte filme, ca recuzită.

Deci, cum ar veni, e şi faimos. A apărut cumva în filmele lui Nicolaescu?

   Evident, tot timpu’ apela Nicolaescu la fostu’ proprietar.

Poate că faima dvs. se datorează tractorului celebru şi ultraperformant ce mai traversează din când în când  lanurile satului. Însă ceea ce mă nedumereşte pe mine este faptul că sunteţi şi un bărbat dorit. Care e secretul, Casanova?

   Îţi dai seama că nu îl pot dezvălui, îs bărbat misterios... atat îţi zic...

Arrr! Dublu arr, aş putea spune

După ce că aveţi toate calităţile pe care o femeie le doreşte la un bărbat, adică faimă, un ten măsliniu, bani şi tractor, mai sunteţi şi fotbalist, mai exact atacant la Şoimii Ghizela. Pe când în Champions League??

   Curând, nu îmi doresc să mă plafonez la acceastă echipă, nu se doreşte performanţă, plec!

Aţi întâlnit până acum vreun idol? din fotbal, gen.

   ... să zicem ca semăn mult CR7

...bine, bine, dar de întâlnit, aţi întâlnit pe cineva?

   Nu.

Să înţeleg că nu.

Aş dori să mergem mai departe cu acest interviu şi vreau să ştiu un detaliu, un mic secret – nu-i  asa? (insert here vocea Andreei Marin fostă Bănică Jr) – din viaţa matale. Dacă se poate din copilarie. Aţi avut jucării? (întreb pentru că unii au avut păpuşi din coceni)

   Din fericire situaţia materială le-a permis părinţilor să îmi facă pe plac

Aţi avut parte de-o copiăarie fericită?

   Foarte

Care este activitatea preferată în timpul liber? Nu ştiu cum de mai aveţi timp de timp liber.

    Încerc  permanent să îmi fac timp liber, îs o fire romantică, prefer să petrec timpul cu persoana iubită

Uuuuu, asta sună interesant, zic să explorăm aceasta zonă…

Ce activităţi întreprindeţi cu persoana iubită? în afară de cele evidente. Şi care nu s-ar pomeni într-un interviu de asemenea anvergură.

   Gătim împreună, ne uităm la filme, citim, lucruri care să ne întărească relaţia

Citiţi? Ce cărţi vă întregeşte biblioteca?

   Psihologice, legate de umanitate, lucruri spiritual şi alte chestii…

Bine că am atins şi acest subiect, pentru că urma să vă întreb ceva, şi anume: care e filosofia de viaţă, motto-ul după care vă ghidaţi întreaga existenţă, deviza care vă face să mergeţi mai departe? (Aţi înţeles ideea)

    Fă ce îţi place şi cu cine îţi place!

Interesant… acum, pentru că ne apropiem cu paşi repezi de sfîrşit, vreau să vă întreb: aveţi duşmani  în sat sau au murit?

   Am avut şi voi avea, sunt o persoană invidiată!

Iata-ne ajunşi la finalul interviului, domnule Brînză. Întrebarea mea sună cam aşa: dacă Becali manâncă orice aliment cu brânză, atunci pe cale de consecinţă, şi Brînză manâncă orice cu becali?

   Brînză nu înghite becali

J)) foarte inteligent, domnule.

Şi ultima întrebare – ştiu, am mai spus asta, da’ acuma e pe bune – este: e bine, domnule, sa fiţi a 4-a putere în sat (ştiţi, interviul m-am gândit să-l denumesc a 4-a putere în sat, deoarece într-un stat există 4 puteri, gen a 4-a e presa, iar dvs. faceţi journalism şi veniţi dintr-un sat)… jurnalism, nu journalism. Prea mă dau poeta uneori…

   A 4-a putere ?!?  mai degrabă prima!

Era un calambur… Deci nu vă consideraţi a 4-a, ci chiar prima

   Nu e evident?...

Domnule Octavian Brânză, vă mulţumesc mult pentru răbdare şi pentru răspunsuri! Şi poate într-o zi, facem o tură cu tractorul. Sper să mai fiţi deschis interviurilor!

   Cu siguranţă, să vă prezint domeniul familiei Brînză!

Vă mulţumesc! Noapte bună!

   O seară plăcută alături de cei dragi! Aş dori un link , când va fi publicat

Desigur, se face!

3!!! în blogu' meu...

Vine sfârşitul!!!

Ştiu, am mai început o postare în felul ăsta. Ştiu şi că nu a observat nimeni :)) 

Dar, vine. Sfârşitul e aici... Sfârşitul sesiunii! Mai am un picuţ de tot şi am isprăvit. Mi-e aiurea că nu m-am simţit deloc presată, deloc ambiţionată, nu am ieşit la vănătoarea de note, deşi sezonul a început. Fuck!

Mă tratez pentru toate. După două reprize de plâns fără pic de motiv, m-am ridicat din pat şi am purces spre studioul de radio unde am făcut nişte înregistrări. Nu mai vreau nici radio, nici nimic! Mi-e dragă presa scrisă şi cea de teren. Robert Şerban spunea, în interviul pe care l-am făcut cu el, că presa scrisă rămâne Regina Jurnalismului. Asta vreau să fac. Să scriu, să merg pe teren, să particip la conferinţe de presă. Da, şi radioul mi se pare super, doar că... nu ştiu. Oricum în mine nu mai aleargă niciun fel de ambiţie. Las totul să vină, dacă vrea să vină. Dacă nu, asta e. Ah, da! mai am doo examene şi deja-s plictisită. Profu' preferat nu o să-mi mai fie prof în următoru' semestru'... aiurea, jur. 

Dar, mă lecuiesc. Mă lecuiesc cu muzică şi discuţii puerile. Şi concerte! Hell yeah!

1. Gotye, că tot am descoperit că-mi place:



2. Alcohol Jazz, că îmi place cum sună


3. Sola Rosa, că a trecut un an de ultima oară când i-am ascultat în sesiune. Şi pentru că-mi plac culorile.

Interviu.

În sfârşit pot publica şi eu ceva de care sunt mândră. Mă rog, să public, e prea mult spus. E ceva ce vreau să arăt celor câţiva oameni care-mi citesc blogul. Cu ceva vreme în urmă, am întrebat una din persoanele cu care visam să fac cândva un interviu, dacă ar fii de acord cu asta. Şi a fost. Mi-a răspuns frumos: cu mare drag. "Cu mare drag" e cea mai faină sintagmă din toate timpurile şi nu demult, am început să o rostesc şi eu. Să revin. Interviul, de care ziceam, l-am pregătit de încă de când am aflat de muzică concepută de intervievată. Aveam de mult timp întrebările pregătite, şi pot spune cu mâna pe inimă, că acest nu am fost deloc obiectivă. Am fost cea mai subiectivă fiinţă, şi asta pentru că am întrebat strict ce mă interesa pe mine. Dumnezeule, nu ştiu cum am trecut la ISS. Intervievata este Ada Milea. Şi "cu mare drag" voi posta şi eu, aici, acum, întrebările şi răspunsurile aferente interviului care a fost publicat şi pe site-ul ziarului Vestul şi restul.

1. Muzica pe care o faceţi, are un public larg, de la copii, până la oameni de vârste mai înaintate. Vă ştiu copiii de la 5 şi până la 10-11 ani, dar şi cei trecuţi de 30, 40 de ani. Problema e generaţia mea. S-a pus pe ascultat alte lucruri. Cum le-aţi descrie tinerilor ceea ce faceţi? Spun asta pentru că am colegi care nu vă ştiu munca, încă.

- Fiecare ascultă ce-i place din ce i se întâmplă să audă. Mi-e frică să vorbesc despre generaţii. Cred în experienţa unică a fiecăruia. Cine s-a săturat de cuvinte poate că a avut prea multă treabă cu ele, sau dimpotrivă (prea puţină). Atunci omul se poate refugia în ritmuri, sau în muzica de atmosferă. E minunat că există atâtea posibilităţi. Ce fac eu? Concerte cu personaje. Un fel de texte care cântă, situaţii care cântă... Uneori, cărţi care cântă.

2. În timpul liceului vă pregăteaţi să daţi la medicină şi după intense pregătiri, aţi intrat... la teatru. Acum sunteţi pata de culoare din muzica folk. Ce v-a făcut să alegeţi chitara? În momentul de faţă, cum împăcaţi concertele cu actoria?

- Aşa s-a întâmplat. Chitara e oricum mai comodă decât multe alte instrumente, mai ales dacă ţinem cont de texte. Actoria imbogăţeşte fantezia. N-au cum să nu se împace.

3. Aţi fost parte din Cirque du Soleil, pe urmă Athanor Akademie, unde aţi pus în scenă Quixote şi Apolodor, de data asta Apolodor era german. Mai colaboraţi cu Athanor Akademie?

- Apolodorul german se cântă încă. Are viaţa lui: l-am făcut şi l-am lăsat acolo. Studenţii sunt foarte simpatici şi mi-e drag să lucrez cu ei, dar nu prea îmi rămâne timp pentru lucrurile pe care vreau tare mult să le fac aici, aşa că îi amân cât pot.

4. După „America ştie tot” şi „De ce fierbe copilul în mămăligă” aţi fost distribuită în piesele de teatru „Iunie” şi „Viaţa lui Helge” la Teatrul Naţional din Târgu Mureş. Care sunt rolurile dumneavoastră şi cum reuşiţi să rezistaţi, având în vedere că piesele sunt consecutive? Când şi cum vă relaxaţi?

- Haha, n-am mai jucat roluri vreo 7 ani înainte de piesele „Iunie” şi „Helge”. Mi-a fost frică, dar mi-am dorit tare mult să lucrez cu echipa Frunză-Grand. Partea cu „rezistatul” ţine de „bucătăria” mea artistică şi prefer să vă dau doar „prăjitura”.

5. De ce aţi ales să faceţi muzica, pe care dumneavoastră o numiţi „desene animate audio”, şi nu un anume stil?

- Nu îmi bat capul cu numitul. Am zis şi eu aşa, poate pentru că personajele cântecelor se transformă în mare viteză, iar acţiunile au logica desenului animat... într-un fel. Şi poate pentru că fiecare sunet (oricât de mic) şi fiecare gest (oricât de mic) contează enorm.

6. Sunt tare curioasă să ştiu cum se naşte un desen animat. De exemplu, cum s-a „născut” Oaia mică şi care e povestea ei?

- E de pe vremea-n care eram furioasă pe ciobanii Mioriţei care, în loc să-şi admire vecinul că „are oi mai mândre şi mai cornute” , ei decid să-l omoare. „Oaia mică” a apărut dintr-o joacă, la fel ca majoritatea pieselor mele.

7. Ce fel de muzică ascultă Ada Milea?

- Dylan, Zappa, Laurie Anderson, Lhasa, Beatles, Bach, Randy Newman, Mc Ferrin, Spektor, Redbone, Pluhar, Beethoven, Blind Boys of Alabama... etc... etc...

8. Oamenii care vă admiră munca şi vă urmăresc, ştiu despre lista dumneavoastră cu morţi preferaţi. Există o listă de vii preferaţi? Iar dacă nu există, măcar puteţi să enumeraţi câţiva oameni, artişti, actori sau muzicieni preferaţi?

- Morţii mei preferaţi sunt vii prin creaţia lor, dar dacă vreţi neapărat o listă... alegeţi ceva din lista de mai înainte.

9. Aveţi colaborări cu oameni din diferite registre muzicale, artişti de primă mână: Alexander Bălănescu, Mihai Iordache, Radu Georgescu, Adrian Cristescu, Bogdan Burlăcianu. Dacă aţi putea alege un singur nume din lista cu artişti preferaţi, care ar fi numele cu care v-aţi dori să colaboraţi cândva?

- Cred că cel mai bine aş colabora cu „etc... etc”.

10. Unde a dispărut Dorina Chiriac, obişnuitul Apolodor şi, de asemenea, Sancho şi cum a ajuns Bobo Burlăcianu să o înlocuiască, cel puţin în spectacolul Quijote?

- Dorina e o mămică devotată şi o mare actriţă. Eu o tot „vânez”, dar reuşim tot mai rar să cântăm împreună.

11. Pentru că ceea ce scriu acum este strict pentru studenţii timişoreni, puteţi spune când o să ne faceţi o vizită? Când o să ascultăm poveştile lui Apolodor, Quijote sau Kovaliov?

- Toate au fost la Timişoara. Discul „Quijote” e chiar o înregistrare a unui concert de la „Casa studenţilor” voştri. Sper să vin la voi cu ceva nou.

Superinterviu cu SuperBubu

Reporter: Bună seara! sunteţi pregătită să începem acest mirobolant interviu?

SuperBubu: bună seara, femeie!

SuperBubu: adică. stimată doamnă...

R: domnişoară, vă rog frumos!

SuperBubu: domnişoară*

R: să începem, deci... cum arată, în viziunea dumneavoastră, bineînţeles, societatea perfectă?

SuperBubu: aaa [aici era ă din a, da' n-am tastatura în romînă], societatea perfectă... puii mei... ce chestie inteligentă să spun io aici? băi, ar trebui să fie superplin de superoameni din supertimişoara... ca aştia din Timişoara

SuperBubu: corectezi tu...

SuperBubu: dumneavoastră...

R: deci aşa... povestiţi-ne mai multe despre copilăria voastră... vă urcaţi în copaci?... sau năzbâtii din astea?

SuperBubu: stai ca imi intra cablu de la laptopul dumneavoastră între degetele de la picoare

SuperBubu: staţi*

SuperBubu: deci, i guess că aici tre' să zic superpovestea cu supernasul meu superstrâmb?

SuperBubu: nu?

SuperBubu: sau aia cand m-a muşcat câinele de cur?

SuperBubu: fund

SuperBubu: *

R: povestiţi fix ce vă amintiţi

SuperBubu: e o poveste prea lungă şi o să trebuiască să se taie nişte supermulţi supercopaci ca să se superscrie superpovestea supercopilăriei mele

R: staţi liniştită, că nu sunt copaci implicaţi... povestiţi, vă rog... a fost vreun lucru traumatizant?... sau, v-au interzis vreodată părinţii ceva?

SuperBubu: ioi, Da!

SuperBubu: de exemplu', atunci când eram io supermică, de fiecare dată când era o înmormântare, draga de maică-mea mă chema în casă pentru că aveam prostul obicei să sar pe burtă atunci când în intersecţii se arunca cu bani...

SuperBubu: ...din care îmi cumpăram gumă cu tatuaj sau biscuiţi la bucată

SuperBubu: by the way, am o avut o copilărie nefericită deoarece eram alergică la guma turbo, atât de "în vogă" la vremea aceea.

R: vai, trist...

SuperBubu: supertrist, chiar

R: dar, vai, am observat ca aveti ceva mai ciudat la nas... alta intamplare nefericita?

SuperBubu: in afara de supermultii mei pistrui,am supernasul superstramb...

SuperBubu: asa pentru ca tot atunci cand eram mica,ca un supercopil ce eram,alergam random si razele soarelui [insert "verb" here] in pletele mele(mint,eram tunsa "castron"),m-am impiedicat si am picat cu nasul pe marginea galetii in care mamaia-mea,mulgea vaca

R: BUNICA, VRETI SA SPUNETI

SuperBubu: daaa,uatevar...

SuperBubu: nu va suparati?

SuperBubu: da' io cati bani primesc pentru superinterviul asta?

SuperBubu: faci cafea maine dimineata?

R: nu ma supar, da' interviurile astea nu se platesc ca nu scriu pentru cancan sau click

R: fac cafea, frateeee

R: da' io nu am cursuri de dimineata, deci iti faci singura

R: va faceti singura!!!

SuperBubu: distinsa doamna,un pic de respect ce dracu'?

R: sa revenim... cum ati ajuns atat de celebra si atat de bogata? altfel spus: supercelebra si superbogata?

SuperBubu: pai..sa incepem cu ideea de a face un mp2 cu 2 gauri d-alea de casti,ca ma enerva pe mine sa impart castile cu cineva,dar mi-a luat-o un chinez inainte,apoi mi-am deschis bobornac-loc lejer..da stiu,seamana cu alt bar de p'aici da' am dat zece mii de euro si au uitat de franciza si toate alea

simple bubu: mp3

R: dar, totusi, cum v-a venit ideea sa deschideti acel loc foarte lejer?

SuperBubu: pai,de cand am venit io in timisoara,o studenta tanara si plina de sperante...si m-am dus intr-un bar megadragut...unde e foarte fain...[insert "cuvinte faine" here}

iulianabobora: dumneavoastra ce ati adaugat acelui bar? stiu ca in locul original, ca sa-i spun asa, se dadea ceai la halba si cafea la bol.... ati mai pus ceva in plus?

simple bubu: da,supa la ceasca

R: o, ingenioasa idee.

R: cum reactionati in conditii de criza?

SuperBubu: ma inrosesc si ma blochez

SuperBubu: cred...

R: Care sunt pasiuniile dumneavoastra?

R: cum o sa treceti prin criza?

R: cum o sa o depasiti, mai egzact

SuperBubu: aaa...pai imi plac filmele.Filmele.FILMELE,fotografiile si ...nu mai stiu,,,io nu ma prea pricep sa apreciez arta la adevarata ei valoare...

SuperBubu: aaa...unde e criza bai?ce ai mancat azi?aia e de criza)?

R: nu mai tin minte. vad ca deja ne permitem prea multe, gen, ne tutuim... Cum credeti ca societatea noastra se va indrepta, daca dumneavoastra, ca model, exact cum e Hannah Montana pentru fetitele inapte, sunteti pentru alte fetite, vorbiti asa?

R: uitam de respect

R: de doctrine, de spirit civic, si alte muuulte clisee de genu asta

R: ha?

SuperBubu: aaa...sunt un fel de hannah montana?

R: pai, din moment ce sunteti supercelebra si bogata

R: superbogata

R: mi sete, da si mie apa

SuperBubu: poftim!

R: mersi

R: O sa trecem la o intrebare mai delicata... Care este superbarbatul superviselor d-voastra

iulianabobora: ?

SuperBubu: pai io sunt exemplu de urmat,adica am vandut multe halbe de ceai,boluri de cafea si cesti de supa sa ajung aici

SuperBubu: aaa...pas

R: ei, haideti, banuiesc ca aveti un model

SuperBubu: ashton kutcher/gerard butler si mai era un nene ce a jucat in the dreamers,nu-mi amintesc cum il cheama da' sigur nu era brad pitt

R: Nu poooot sa creeeeeed... nu va place brad pitt??

SuperBubu: imi place cum joaca da' nu e superbarbatu' supervietii mele

R: aha. Mai voiam sa va intreb ceva, dar am uitat

SuperBubu: scremeti-va si amintiti-va

R: cine e persoana cu care comunicati in momentul de fata, tinand cont ca id-u' e guess who, ceva-ceva?

SuperBubu: guess_who2070 chiar),care foloseste chestii ca "aja" si "nuj"...stai sa mai aflu

R: doriti sa public acest mid=c detaliu, semnificativ, totusi pentru aceasta persoana?

R: mic*

SuperBubu: nu...io zic sa-l cenzuram sa fie guess_who2*7*

R: asa...daca este fix guess who? nu simtiti nevoia sa il anuntati pe superrapperul de la dumneavoastra din grupa?

SuperBubu: nuuu,homesick asculta doar melodiile lui...e prea bun omu'

R: corect

R: ce faceti cand va plicitisit, si sa zicem ca ale dumneavoastra superscumpe colege de camera nu vor sa iasa din casa?

SuperBubu: ma rostogolesc in pat.

R: va rog, transmiteti un mesaj tuturor fanilor dumneavoastra... ca io m-am plictisit, nu stiu ce sa te intreb...

SuperBubu: "ce sa va mai intreb"

R: nu stiu ce sa va mai intreb

SuperBubu: aaa gata incheiem aici?

R: incheiem, dara

SuperBubu: adica tre' sa zic chestie de la revedere?

R: m-am razgandit

R: cand v-am studiat profilu' gen, al fetei, si v-am vazut nasul mai stramb, am observat ceva tare ciudat la bretoin

R: breton

R: exista o povestioara in legatura cu asta?

SuperBubu: pai,intr-o seara cand contemplam pe wc...si razele becului de la baie cadeau asupra bretonului meu,mi-am dat io seama ca nu-i ok...si am inceput sa tai(nu in timp ce eram pe wc,cum au multi tendinta sa creada)si asa am ajuns eu sa am un breton in V

R: nu va suparati, dar la ce contemplati?

SuperBubu: acum?sau atunci?

R: atunci

SuperBubu: la problemele existentei,avident...

SuperBubu: e*

R: cum ar fii... puteti sa dati detalii?

SuperBubu: poluarea,criza,d'astea...

R: ok, eu m-am plictisit, deci, ce mesaj puteti lasa fanilor?

Ra: care sunt o multitudine

R: din cate stiu

R: pucli e fanu tau

R: ala alb din parcul rozelor

SuperBubu: deci pentru dragul de pucli si pentru cei 12 fani ai mei de pe facebook:

SuperBubu: aaa domnu' sa va calauzeasca pasii

R: nu erau 7?

SuperBubu: sanatate

SuperBubu: noroc

SuperBubu: conduceti cu grija

SuperBubu: 7 erau dintre preteni

R: va multumesc pentru amabilitatea de care ati dat dovada, si sper ca data viitoare sa-mi pregatesc niste intrebari

SuperBubu: cu multa placere suithart