Paraziţii şi Kumm

În sfârşit îmi place Timişoara. Adică, Timişoara oricum îmi place, iubesc clădirile de aici, oamenii, care sunt atât de drăguţi, însă mă plictiseam tare mult. Mergeam la cursuri şi veneam acasă, unde faceam curat sau orice altceva în afară de ieşit. Şi cam la asta se rezuma, până acum ceva seri, viaţa mea de studentă. Viaţa de student, a prins contur în ziua balului Uvt, care după mine, nu a fost cine ştie ce, doar că invitaţi la bal, au fost Paraziţii. Asta se întâmpla miercuri seara. A venit la noi o tipa, şi ea tare drăguţă, şi am mai mers cu încă doi baieţi de la universitatea de lângă uvt. Mă rog, nu am văzut nicăieri mai multe piţipoance la un loc decît la balu’ ăsta. Dar mă linişteam şi încercam să mă consolez gândindu-mă la faptul că urmau pe scenă Paraziţii. A fost multă lume. Fiţe şi figuri. Se explică ţinând cont că balul se ţinea într-un club de fiţe şi figuri. Asta a fost miercuri seara.

Plănuiam de ceva timp să merg la un concert, într-un club, în care, mă rugam, să nu văd vreo piţipoancă. Şi, din nou, rugăciunile mi-au fost ascultate. Concertul, avea loc joi seara, adică, a doua zi după bal. Nu eram foarte sigură că mă mai duc la concert, un concert Kumm, pentru că nu aveam cu cine şi parcă nici nu aveam chef. Dar mă gîndeam că deja anunţasem ceva lume că merg şi m-aş fi simţit tare aiurea dacă era numai gura de mine. Aşa că mi-am asumat riscu de a fi jefuită pe străduţele drăguţe din Timişoara, nu că aş fi avut eu mulţi bani în seara aia la mine, şi am pornit singură spre club. Club numit Bunker. Am ajuns acolo, evident, mult mai devreme, şi nu ştiam ce să fac: să intru sau nu. Nu ştiu de ce, dar simţeam că mor de ruşine. Şi tot aşteptam eu să se întâmple ceva, ceea ce s-a şi întâmplat, şi am intrat. Bunkeru’ e un club fain. M-am dus acolo ca să scap de impresia lăsată de Heaven, clubul de miercuri seara, şi nu aveam nicio aşteptare de la trupa ce urma să concerteze joi seara, şi anume Kumm. Nici nu am fost curioasă să-i caut pe youtube, să văd kumm decurge un concert specific Kumm. Ştiam vreo 2, 3 piese de la Kumm. Dar era altceva, totuşi. Kumm în Bunker. Suna promiţător. Sincer, muzica lor m-a impresionat. Nu m-am simţit în viaţa mea aşa de fain şi bine ca la concertul lor. Probabil şi pentru simplul fapt că nu cunosteam pe nimeni de acolo, aşa că mă puteam comporta exact aşa cum muzica celor de la Kumm îmi dicta. Am cunoscut oameni faini în clubu’ ăla. Muzica făcută de ei şi felul în care ei s-a comportat acolo pe scenă, m-au făcut să uit pentru ceva timp de mine, de tot, pur şi simplu m-am detaşat, şi am putut să fiu eu şi să reacţionez exact aşa cum simţeam că trebuie. A fost un concert fain şi sper să îi mai văd live pe oamenii ăştia. Şi oricât de mare fană Paraziţii sunt eu, trebuie să recunosc că la Kumm m-am simţit muuuuuuuuuuuuult mai bine decât la Paraziţii. Ambele trupe au fost în primă audiţie (live) pentru mine. De asta şi compar. A fost bestial. Lista mea de oameni preferaţi se lărgeşte. Mă bucur că am fost în Bunker, în principiu să-l văd pe Mihai Iordache, cine nu ştie cine e, să caute clipuri cu el pe youtube, şi în felul ăsta am devenit fană Kumm şi Bunker. Aaa, nu cred că am menţionat, dar nu am găsit nicio piţipoancă în Bunker. Cred că nu se pretează ele la cluburi de gen. Să rămână la fiţele şi figurile lor.

Urmează Luna Amară.

Kumm - Different parties