De data asta nu o să pun 3 piese de la acelaşi artist, schimb obiceiu', şi pun aceeaşi piesă în interpretarea a 3 artişti diferiţi. Nu ştiu de ce am ales piesa asta, poate din cauza stării pe care o am în ultimul timp... Dar piesa e superbă, omu' ce a compus-o e o legendă...
Prima interpretare: Bob Dylan. Originalul.
A doua interpretare: Alanis Morissette
Şi cea de-a treia interpretare, e una de la noi, Florian Pittiş.
Îmi place Pittiş:)
oo superb, o melodie cu care am crescut. (desi trebuie sa recunosc, vocea lui Alanis ma zgarie rau-rau-rau..poate-i problema mea - nu prea sunt invatata sa aud piesa pe stilul asta, nazal :)))
RăspundețiȘtergeremie-mi place cum suna vocea lui Alanis...pana in punctul in care incepe sa raga...
RăspundețiȘtergerefacusem poemele lui Bob Dylan in generala, la engleza. ce vremuri.
RăspundețiȘtergeremie imi place varianta lui katie melua :) mmm...aici
imi cer scuze ca am trecut cu vederea peste interpretarea ei... e chiar mai buna decat cea a lui Alanis. multumesc de link:)
RăspundețiȘtergereok, o sa arunc o privire:)
RăspundețiȘtergereOf Doamne, nu cred ca e cineva care sa nu fi auzit de Pittis...astia buni dispar tot timpul, dar lasa in urma lor amintiri care ne bucura tot timpul cand le vedem, dar intr-un fel ne si intristeaza :(
RăspundețiȘtergereultima interpretare nu se poate compara cu nici una din celelalte 2...respect!
RăspundețiȘtergere...iar din cele 2...prima rulzzzzzzzz! :D:D:D
:D:D:D:D:D
RăspundețiȘtergereAi o leapsa :D
RăspundețiȘtergere